Conţinut
Orizontală (adjectiv)
Perpendicular pe verticală; paralel cu planul orizontului; nivel, plat.
Orizontală (adjectiv)
În legătură cu piețele orizontale.
Orizontală (adjectiv)
În legătură cu orizontul.
Orizontală (adjectiv)
Implicarea vinurilor din aceleași crame.
Orizontală (substantiv)
O componentă orizontală a unei structuri.
Orizontală (substantiv)
orizont
Orizontală (substantiv)
Un arbust tasmanian sau un copac mic al cărui trunchi principal tinde să se aplece și să crească orizontal, ver = 161028.
Orizontală (adjectiv)
Apărând orizontului sau aproape de acesta.
Orizontală (adjectiv)
Paralel cu orizontul; la nivel; ca, o orizontală sau o suprafață.
Orizontală (adjectiv)
Măsurată sau conținută într-un plan al orizontului; ca, distanță orizontală.
Orizontală (substantiv)
ceva ce este orientat pe orizontală
Orizontală (adjectiv)
paralel cu sau în planul orizontului sau al unei linii de bază;
"o suprafață orizontală"
"un unghi vertical al camerei"
"monumentul este format din doi stâlpi verticali care susțin o placă orizontală"
"măsurați înălțimea perpendiculară"