Conţinut

Principala diferență între Paraliză și Pază este că Paralizia este o pierdere a funcției musculare pentru unul sau mai mulți mușchi și Parezisul este o afecțiune tipificată de o slăbiciune a mișcării voluntare.

• Paralizie

  Paralizia este o pierdere a funcției musculare pentru unul sau mai mulți mușchi. Paraliza poate fi însoțită de o pierdere a sentimentului (pierdere senzorială) în zona afectată dacă există o deteriorare senzorială, precum și motorie. Aproximativ 1 din 50 de persoane din Statele Unite au fost diagnosticate cu o formă de paralizie, tranzitorie sau permanentă. Cuvântul provine din grecescul παράλυσις, „dezactivarea nervilor”, în sine de la παρά (para), „alături, de” și λύσι l (liză), „a pierde” și acela de la λύω (luō), „a pierde”. O paralizie însoțită de tremurări involuntare este de obicei numită „paralizie”.

• Pareză

  Paresis () este o afecțiune tipificată printr-o slăbiciune a mișcării voluntare sau o pierdere parțială a mișcării voluntare sau prin mișcare afectată. Atunci când este folosit fără calificative, se referă de obicei la membre, dar poate fi folosit și pentru a descrie mușchii ochilor (oftalmoporeză), stomacul (gastroparesie) și, de asemenea, corzile vocale (pareza cordului vocal). Neurologii folosesc termenul de pareză pentru a descrie slăbiciunea și pleia pentru a descrie paralizia în care se pierde toată mișcarea voluntară. Termenul pareză provine din greaca veche: πάρεσις „a da drumul” de la παρίημι „a da drumul, a lăsa să cadă”.

  
  

• Paraliză (substantiv)

  Pierderea completă a controlului voluntar al unei părți a corpului persoanelor, cum ar fi una sau mai multe membre.

• Paraliză (substantiv)

  O stare de incapacitate de a acționa.

  "Guvernul a fost într-o paralizie de când și-a pierdut majoritatea în parlament."

• Paresis (substantiv)

  O paralizie incompletă sau care apare în zone izolate.

• Paresis (substantiv)

  Inflamația creierului ca cauză a demenței sau a paraliziei.

• Paraliză (substantiv)

  Eliminarea funcției, completă sau parțială; în special, pierderea puterii mișcării voluntare, cu sau fără cea a senzației, în orice parte a corpului; paralizie. Vezi Hemiplegia și Paraplegia. Folosit și la figurat; ca, paralizia testamentului.

• Paresis (substantiv)

  Paraliză incompletă, care afectează mișcarea, dar nu senzația.

  
  

• Paraliză (substantiv)

  pierderea capacității de a mișca o parte a corpului

• Paresis (substantiv)

  o ușoară sau parțială paralizie