Conţinut
Inel (substantiv)
Un obiect solid sub forma unui cerc.
Inel (substantiv)
Un obiect circumscris, (aproximativ) circular și gol, arătând ca un inel anual, cercel, inel de deget etc.
„| colacul | spațiul inelar torusului“
Inel (substantiv)
O bucată rotundă de metal (prețios) purtată în jurul degetului sau prin ureche, nas etc.
Inel (substantiv)
O bandă de păsări, o bucată rotundă de metal pusă în jurul unui picior de păsări folosit pentru identificarea și studiile migrației.
Inel (substantiv)
Un arzător pe o sobă de bucătărie.
Inel (substantiv)
Într-o mufă, conectorul dintre vârf și mânecă.
Inel (substantiv)
Un instrument, folosit anterior pentru preluarea altitudinii solare, constând dintr-un inel de aramă suspendat de un pivotant, cu un orificiu într-o parte prin care intră o rază solară indică altitudinea pe suprafața interioară gradată opusă.
Inel (substantiv)
Un grup de obiecte dispuse într-un cerc.
Inel (substantiv)
O bandă flexibilă care înconjoară parțial sau în întregime carcasele de spori ale ferigilor.
Inel (substantiv)
Un grup circular de persoane sau obiecte.
"un inel de ciuperci care crește în lemn"
Inel (substantiv)
O formație a diferitelor bucăți de material care orbitează în jurul unei planete.
Inel (substantiv)
O bucată de mâncare în formă de inel.
"inele de ceapa"
Inel (substantiv)
Un loc în care au loc anumite sporturi sau expoziții; în special o arenă circulară sau comparabilă, cum ar fi un inel de box sau un inel de circ; de aici domeniul unui concurs politic.
Inel (substantiv)
Un grup exclusiv de oameni, care implică de obicei unele practici neetice sau ilegale.
"un inel de crimă; un inel de prostituție; un inel de ofertare (la o vânzare la licitație)"
Inel (substantiv)
Un grup de atomi legați de legături pentru a forma un lanț închis într-o moleculă.
"un inel de benzen"
Inel (substantiv)
O figură geometrică plană inclusă între două cercuri concentrice.
Inel (substantiv)
O marcă diacritică sub forma unui cerc gol plasat deasupra sau sub literă; un kroužek.
Inel (substantiv)
O măsură engleză veche de porumb egală cu bobocul sau jumătate de sfert.
Inel (substantiv)
Un nivel ierarhic de privilegii într-un sistem informatic, de obicei la nivel hardware, utilizat pentru a proteja datele și funcționalitatea (de asemenea, inelul de protecție).
Inel (substantiv)
Oricare dintre perechile de cleme utilizate pentru a ține o vedere telescopică la o pușcă.
Inel (substantiv)
Cea de-a douăzeci și cincea carte Lenormand.
Inel (substantiv)
Sunetul rezonant al unui clopot sau un sunet asemănător acestuia.
„Suna clopotele bisericii s-a putut auzi lungimea văii”.
"Inelul ciocanului de pe nicovală umplea aerul."
Inel (substantiv)
Un sunet plăcut sau corect.
"Numele are un inel frumos."
Inel (substantiv)
Un sunet sau aspect care este caracteristic pentru ceva.
"Declarațiile sale în instanță aveau un inel de fals".
Inel (substantiv)
Un apel telefonic.
"Îți voi da un inel atunci când avionul va ateriza."
Inel (substantiv)
Orice sunet puternic; sunetul a numeroase voci; un sunet continuat, repetat sau reverberat.
Inel (substantiv)
Un timon sau un set de clopote reglat armonic.
"St Marys are un inel de opt clopote."
Inel (substantiv)
O structură algebrică care constă dintr-un set cu două operații binare: o operație aditivă și o operație multiplicativă, astfel încât setul este un grup abelian sub operația aditivă, un monoid sub operația multiplicativă și astfel încât operația multiplicativă este distributivă cu respectarea funcționării aditivului.
"Setul de numere întregi, , este inelul prototipic ".
Inel (substantiv)
O structură algebrică ca mai sus, dar trebuie doar să fie un semigrup sub operația multiplicativă, adică nu trebuie să existe un element de identitate multiplicativ.
"Definirea inelului fără unitate permite, de exemplu, setul a numerelor întregi care să fie un inel ".
Inel (verb)
A inconjura.
„Orașul interior era înconjurat de zone industriale dingy”.
Inel (verb)
Pentru a face brâu.
„Au sunat copacii pentru a face mai ușoară curățarea anul viitor.”
Inel (verb)
Pentru a suna, în special pentru identificare.
"Am reușit să sunăm 22 de păsări în această dimineață."
Inel (verb)
Pentru a înconjura sau a se potrivi cu un inel, sau ca și cum ar fi cu un inel.
"pentru a suna botul unui porc"
Inel (verb)
Să se ridice în aer în spirală.
Inel (verb)
De un clopoțel etc., pentru a produce un sunet rezonant.
„Clopotele sunau în oraș.”
Inel (verb)
A scoate (un clopoțel etc.) produce un sunet rezonant.
"Livratorul a sunat la sonerie pentru a da jos un colet."
Inel (verb)
Pentru a produce sunetul unui clopot sau al unui sunet similar.
"Cui telefon mobil sună?"
Inel (verb)
Despre ceva vorbit sau scris, a părea a fi, a părea, a suna.
„Asta nu sună adevărat”.
Inel (verb)
A telefona (cuiva).
„Te sun eu când ajungem”.
Inel (verb)
a răsuna, a reverbera, a răsuna.
Inel (verb)
Pentru a produce muzică cu clopote.
Inel (verb)
A repeta des, tare sau cu seriozitate.
Wring (verb)
Apăsați sau răsuciți strâns, astfel încât lichidul să fie forțat.
„Trebuie să-ți îndepărtezi blugii umedi înainte de a-i agăța ca să se usuce.”
Wring (verb)
Pentru a obține prin forță.
"Poliția a spus că vor smulge adevărul din acel criminal infernal."
Wring (verb)
Pentru a ține strâns și apăsați sau răsuciți.
"Unii dintre pacienții care așteptau în cabinetul stomatologilor își zburau nervos mâinile."
"El a spus că mi-a spus prietena lui."
"Mi-a zdrobit mâna cu entuziasm când a aflat că suntem înrudiți."
Wring (verb)
A scrie; să se răsucească, de parcă în chinuri.
Wring (verb)
A ucide un animal, de obicei păsări de curte, prin ruperea gâtului prin răsucire.
Wring (verb)
A durea; a suferi; a chinui; a tortura.
Wring (verb)
A denatura; a perverti; a se lupta.
Wring (verb)
Pentru a fi supus extorsiunii; să afecteze sau să oprimați, pentru a impune respectarea.
Wring (verb)
A se îndoi sau a se îndepărta de poziția sa.
"a-i zdrobi un catarg"
Wring (substantiv)
O acțiune puternică de stoarcere sau răsucire.
"I-am apucat mâna și i-am dat o încremenire."
Wring (substantiv)
O presă; dispozitiv pentru presare sau comprimare, în special pentru cidru.
Inel (substantiv)
o mică bandă circulară, de obicei din metal prețios și adesea setată cu una sau mai multe pietre prețioase, purtate pe un deget ca ornament sau semn de căsătorie, logodnă sau autoritate
"avea un inel de argint pe un deget"
"un inel de episcopi"
"un inel cu diamante"
Inel (substantiv)
o bandă de aluminiu a fixat în jurul unui picior de păsări pentru a-l identifica
"Am pus un inel numerotat pe fiecare picior de păsări"
Inel (substantiv)
un obiect în formă de inel sau circular
"un inel de cauciuc gonflabil"
"inele de ceapă prăjită"
Inel (substantiv)
un marcaj circular sau un model
"avea inele negre în jurul ochilor"
Inel (substantiv)
un grup de oameni sau lucruri aranjate într-un cerc
"un inel de copaci"
„toată lumea stătea într-un inel, ținând mâinile
Inel (substantiv)
un curs circular sau în spirală
„dansau energic într-un inel”
Inel (substantiv)
un dispozitiv circular circular care face parte dintr-o plită electrică pe gaz sau care asigură căldură de jos
"un inel de gaz"
Inel (substantiv)
o bandă subțire sau disc de particule de rocă și gheață de pe o planetă
„Inelele lui Saturn”
Inel (substantiv)
scurt pentru inelul copacului
Inel (substantiv)
scurt pentru șoseaua de centură
"traficul este deviat de-a lungul inelului exterior"
Inel (substantiv)
o lucrare de pământ preistorică circulară, formată de obicei dintr-o bancă și șanț
"un șanț inelar"
Inel (substantiv)
un anus de persoane.
Inel (substantiv)
un spațiu închis, înconjurat de locuri pentru spectatori, în care se desfășoară un sport, performanță sau spectacol
"un inel de circ"
Inel (substantiv)
o incintă cu vârf pentru box sau luptă
"un inel de box"
"ma batea toata inelul"
Inel (substantiv)
profesia, sportul sau instituția de box
"Fogerty renunță la ring pentru a juca liga profesionistă de rugby"
Inel (substantiv)
un grup de persoane angajate într-o întreprindere comună, în special una care implică activitate ilegală sau fără scrupule
"Poliția cercetase inelul de droguri"
Inel (substantiv)
un număr de atomi legați împreună pentru a forma o buclă închisă într-o moleculă
"un inel de benzen"
Inel (substantiv)
un set de elemente cu două operații binare, adăugarea și înmulțirea, a doua fiind distributivă față de prima și asociativă.
Inel (substantiv)
un act de a suna un clopot sau sunetul rezonant cauzat de aceasta
"era un inel la ușă"
Inel (substantiv)
fiecare dintr-o serie de sunete rezonante sau vibrante care semnalează un apel telefonic primit
"a ridicat telefonul pe primul sunet"
Inel (substantiv)
un apel telefonic
"Mai bine îi dau un inel mâine"
Inel (substantiv)
un sunet puternic sau clar
"inelul de șlefuitori pe metal"
Inel (substantiv)
un set de clopote, în special clopotele bisericii.
Inel (substantiv)
o anumită calitate transmisă de ceva auzit sau exprimat
"melodia a avut un inel curios de nostalgie la ea"
Inel (verb)
înconjoară (pe cineva sau ceva), în special pentru protecție sau retenție
"curtea a fost sunată de poliție"
Inel (verb)
formați o linie în jurul marginii (ceva circular)
„umbre întunecate îi sunau ochii”
Inel (verb)
atrageți un cerc (ceva), în special pentru a vă concentra atenția asupra acestuia
"o zonă din Soho fusese inelată în roșu"
Inel (verb)
puneți o bandă de aluminiu în jurul piciorului de (o pasăre) pentru identificarea ulterioară
"doar o mică parte din războinici sunt prinși și sună"
Inel (verb)
puneți o bandă circulară prin nasul unui (taur, porc sau alt animal de fermă) pentru a-l conduce sau controla altfel
"la mijlocul anilor 1850 au existat amenzi pentru că nu a sunat porcul"
Inel (verb)
schimbați în mod fraudulos identitatea (unui vehicul cu motor), de obicei prin schimbarea plăcii de înmatriculare
"poate exista o organizație care a sunat mașina furată pentru a fi revândută"
Inel (verb)
scurt pentru barba de apel
Inel (verb)
scoate un sunet rezonant sau vibrator clar
"o lovitură a sunat"
"un clopot a sunat tare"
Inel (verb)
cauza (un clopot sau o alarmă) să sune
"a mers până la ușă și a sunat clopotul"
Inel (verb)
(a unui telefon) produc o serie de sunete rezonante sau vibrante pentru a semnala un apel primit
"telefonul a sunat din nou în timp ce l-am înlocuit"
Inel (verb)
apel la service sau atenție sunând un clopot
"Ruth, vei suna la ceva ceai?"
Inel (verb)
sunet (ora, o coaja etc.) pe un clopot sau clopote
"un clopot care sună ora"
Inel (verb)
sunați telefonic
"Harriet a sunat a doua zi pe Dorothy"
"a sunat să-i spună vestea bună"
"Am sunat-o azi-dimineață"
Inel (verb)
(a unui loc) răsună sau reverberează cu (un sunet sau sunete)
"camera a sunat de ras"
Inel (verb)
(urechile unei persoane) să fie umplute cu un sunet continuu sau zumzet, mai ales ca efectul secundar al unei lovituri sau al unui zgomot puternic
"a strigat atât de tare încât mi-a sunat timpanele"
Inel (verb)
să fie umplut sau pătruns cu (o anumită calitate)
"o replică inteligentă care a sunat cu dispreț"
Inel (verb)
transmite o impresie sau o calitate specificată
"Onestitatea autorilor sună adevărat"
Wring (verb)
stoarce și răsucește (ceva) pentru a forța lichidul din el
"a scos cârpa în chiuvetă"
Wring (verb)
extrage (lichid) strecurând și răsucind ceva
"Am scăpat excesul de apă"
Wring (verb)
stoarce (mâna cuiva) strâns, mai ales cu emoție sinceră
"el a înfipt cu fervent mâna lui Roses"
Wring (verb)
a obține (ceva) cu dificultate sau efort
„puține concesii au fost spălate de la guvern”
Wring (verb)
rupe (un gât de animale) răsucindu-l cu forță
"puiul a strigat în timp ce una dintre femei și-a zguduit gâtul"
„Îi strâng gâtul când îi pun mâinile pe ea”
Wring (verb)
cauza durere sau suferință
„scrisoarea trebuie să-i fi smuls inima”
Wring (substantiv)
un act de a stoarce sau răsuci ceva.
Inel
Ca să sune, mai ales prin lovire, ca un corp metalic; ca, să sune un clopot.
Inel
A face (un sunet), ca prin soneria unui clopot; a suna.
Inel
A repeta des, tare sau cu seriozitate.
Inel
A înconjura cu un inel sau ca și cu un inel; a încercui.
Inel
Pentru a face un inel prin tăierea scoarței; a brâu; ca, să sune ramuri sau rădăcini.
Inel
Pentru a se potrivi cu un inel sau cu inele, ca degetele, sau un bot de porci.
Inel (verb)
Să sune, ca un clopot sau alt corp sonor, în special unul metalic.
Inel (verb)
Pentru a exersa muzica cu clopote.
Inel (verb)
A suna tare; a răsuna; pentru a fi umplut cu un sunet sonor sau reverberator.
Inel (verb)
Pentru a continua să sune sau să vibreze; a răsuna.
Inel (verb)
Să fie completat cu raport sau discuție; ca, întregul oraș sună cu faima lui.
Inel (verb)
Să se ridice în aer în spirală.
Inel (substantiv)
Un sunet; în special, sunetul metalelor vibrante; ca, inelul unui clopot.
Inel (substantiv)
Orice sunet puternic; sunetul a numeroase voci; un sunet continuat, repetat sau reverberat.
Inel (substantiv)
Un timon sau un set de clopote reglat armonic.
Inel (substantiv)
Un cerc sau o linie circulară sau orice sub formă de linie circulară sau de cerc.
Inel (substantiv)
Mai exact, un ornament circular din aur sau alt material prețios purtat pe deget, sau atașat la ureche, nas sau alte părți ale persoanei; ca, verigheta.
Inel (substantiv)
O zonă circulară în care se desfășoară sau alergează curse sau se practică alte sporturi; o arenă.
Inel (substantiv)
Un spațiu înclinat în care luptă pugiliști; de aici, la figurat, lupta cu premii.
Inel (substantiv)
Un grup circular de persoane.
Inel (substantiv)
Figura plană cuprinsă între circumferințele a două cercuri concentrice.
Inel (substantiv)
Un instrument, folosit anterior pentru preluarea altitudinii solare, constând dintr-un inel de aramă suspendat de un pivotant, cu un orificiu într-o parte prin care intră o rază solară indică altitudinea pe suprafața interioară gradată opusă.
Inel (substantiv)
O bandă elastică care înconjoară parțial sau în întregime carcasele de spori ale ferigilor. Vezi ilust. de Sporangium.
Inel (substantiv)
O clica; o combinație exclusivă de persoane în scop egoist, precum controlul pieței, distribuirea birourilor, obținerea contractelor etc.
Stoarce
Pentru a răsuci și a comprima; a transforma și a încorda cu violență; a scrie; a stoarce tare; a ciupi; ca, la ruperea hainelor la spălat.
Stoarce
De aici, spre durere; a suferi; a chinui; a tortura.
Stoarce
A denatura; a perverti; a se lupta.
Stoarce
A extrage sau a obține prin răsucire și comprimare; a strânge sau a apăsa (a ieși); prin urmare, să se extorce; a ataca prin violență sau împotriva rezistenței sau a repugnanței; - de obicei cu exterior sau formă.
Stoarce
Pentru a fi supus extorsiunii; să afecteze sau să oprimați, pentru a impune respectarea.
Stoarce
A se îndoi sau a se îndepărta de poziția sa; ca, pentru a zdrobi un catarg.
Wring (verb)
A scrie; să se răsucească, ca și cu supărarea.
Wring (substantiv)
Un zgârcit, ca în chinuri; o răsucire; o strângere.
Inel (substantiv)
un sunet caracteristic;
"are inelul sincerității"
Inel (substantiv)
o formă toroidă;
"un inel de nave în port"
"un hal de fum"
Inel (substantiv)
o bandă circulară rigidă din metal sau lemn sau alt material folosit pentru a ține sau fixa sau agăța sau trage;
"mai era încă un cerc de fier ruginit pentru a lega un cal"
Inel (substantiv)
(chimie) un lanț de atomi într-o moleculă care formează o buclă închisă
Inel (substantiv)
o asociere de infractori;
"Politia a incercat sa desparta gasca"
"un pachet de hoti"
Inel (substantiv)
sunetul unui sonerie;
"inelul distinctiv al clopotului bisericii"
"sunarea telefonului"
"tintinabulația care se umflă atât de voluminos din sunetul și dingingul clopotelor"
Inel (substantiv)
o platformă pătrată marcată cu frânghii în care cutia sau lupta concurenților
Inel (substantiv)
bijuterii constând dintr-un cerc din metal prețios (adesea setat cu bijuterii) purtate pe deget;
"avea inele pe fiecare deget"
"el a remarcat că a purtat o formație de nuntă"
Inel (substantiv)
o bandă de material atașată la piciorul unei păsări pentru a o identifica (ca în studiile migrației păsărilor)
Inel (verb)
sună tare și sonor;
"clopotele au sunat"
Inel (verb)
sunet sau ecou cu sunet;
"sala răsuna de râs"
Inel (verb)
a face (clopote) să sune, adesea în scopul edificării muzicale;
„Sună clopotele”
"Unchiul meu sună în fiecare duminică la biserica locală"
Inel (verb)
fi în preajmă;
„Dezvoltarea înconjoară orașul”
"Râul înconjoară satul"
Inel (verb)
obțineți sau încercați să intrați în comunicare (cu cineva) prin telefon;
"Am încercat să te sun toată noaptea"
„Ia două aspirine și sună-mă dimineața”
Inel (verb)
atașați un inel la piciorul, pentru a putea identifica;
"pasari inelare"
"bandă gâștele să-și observe modelele migratorii"
Wring (substantiv)
o strângere răsucitoare;
"a dat pânza umedă o zbârcâie"
Wring (verb)
răsuciți și apăsați în formă
Wring (verb)
răsuciți și comprimați, ca și cum ar fi durere sau angoasă;
"Wring one hand"
Wring (verb)
obțineți prin constrângere sau intimidare;
"Au extorcat bani de la executiv, amenințându-i să-i dezvăluie trecutul șefului companiei"
"Au stors bani de la proprietarul afacerii amenințându-l"
Wring (verb)
răsuciți, strângeți sau comprimați pentru a extrage lichid;
"rupe prosoapele"
