Conţinut
- Diferența principală
- Diagramă de comparație
- Ce este tumora benignă?
- Ce este tumora malignă?
- Tumoră benignă vs tumoră malignă
Diferența principală
Dacă celulele tumorii nu sunt canceroase, atunci tumora este benignă, în timp ce tumora va fi malignă dacă celulele ei sunt canceroase.
Diagramă de comparație
| Tumoră benignă | Tumoare maligna |
| Rata de crestere | |
| Creștere lentă | Creștere rapidă |
| Abilitatea de a se răspândi | |
| Tumora benignă nu se răspândește în alte părți | Tumora malignă invadează alte părți |
| recurență | |
| Mai puțin probabil să reapară | Mai probabil să reapară |
| Formă | |
| Rotund și neted cu o capsulă fibroasă înconjurătoare | Forma neregulată fără capsulă |
| Efecte sistemice | |
| Tumora benignă secretă hormoni | Tumora malignă secretă de asemenea hormoni și alte secreții. |
| tratamente | |
| Chirurgie, radiații | Chimioterapie, radiații, imunoterapie |
| Exemple | |
| Fibroid, lipoame, meningioame, miomas, osteochondromas | Sarcoame, carcinom |
Ce este tumora benignă?
Dacă un pacient diagnosticat cu o tumoare, oncologul (medicul cu cancer) va constata că este benign sau malign, atunci va fi făcut un plan de tratament. Patologii fac o biopsie a celulelor pentru a detecta tipul de tumoare. Celulele sunt analizate la microscop în procedură de biopsie într-un laborator științific. O tumoare este o masă sau o mulțime de apeluri anormale. Dacă aceste celule sunt normale, atunci tumora va fi benignă. O tumoră benignă este mai puțin îngrijorătoare în comparație cu cea malignă, deoarece nu invadează țesuturile din jur decât dacă apasă pe nervii, țesuturile sau vasele din apropiere pentru a se deteriora. Rămâne limitat la un loc unde este pornit. În afară de aceasta, este mai puțin probabil să reapară. Dacă reapare, este doar pe site-ul inițial. Celulele tumorii benigne sunt bine diferențiate și seamănă cu țesutul din care a provenit. Tumorile benigne sunt de obicei în ritm de creștere lent, dar uneori cresc rapid. Feocromocitoamele benigne produc secreții, de exemplu, hormoni. Nu este necesară chimioterapia pentru îndepărtarea tumorii benigne. Poate fi îndepărtat prin operație, deoarece au granițe clare. Dar uneori radiațiile și medicamentele sunt necesare pentru eradicarea acesteia. Unele tumori benigne care nu provoacă niciun risc pentru sănătate nu sunt obligate să trateze. Acest tip de tumoră poate fi periculos dacă apare în creier și aglomera structurile normale din craniu. Uneori, tumorile benigne apasă asupra organelor vitale și blochează canalele. Polipii intestinali sunt considerați precanceroși și devin maligne, deci trebuie să se elimine chirurgical. Unele tumori benigne se transformă în tumora malignă în stadii ulterioare, astfel încât este necesară eliminarea lor. Polipii adenomatoși (cunoscuți și sub denumirea de adenoame) în colon au un risc mai mare de transformare în formă malignă. Acești polipi sunt îndepărtați în timpul unei colonoscopii, care este singurul tratament. Tumorile benigne care pot să devină tumori maligne sunt numite tumori „precanceroase” sau „displastice”. Tumorile benigne care apar cel mai frecvent sunt meningioamele (creierul și măduva spinării), fibromele (țesutul conjunctiv al organelor), adenoamele (țesutul epitelial al organelor), papiloame (piept, piele, col uterin și mucoase), nevi (alunițe), lipoame celule), miomoze (țesut muscular), neuromoze (nervi), hemangioame (vase de sânge și piele) și osteochondrome (oase).
Ce este tumora malignă?
O tumoră malignă este formată din celule canceroase și invadează țesuturile din jur. Tumorile maligne cresc rapid și atacă țesuturile din apropiere, dar unele tumori au o rată de creștere lentă. Aceste tumori folosesc fluxul de sânge, sistemul circulator și sistemul limfatic pentru a crește pe alte zone și țesuturi. Cresterea pe alte zone se numeste metastaza. Cancerul de sân începe în țesuturile sânului și se răspândește la ganglionii limfatici din axila, care nu este tratat în stadiu incipient. Odată ce cancerul de sân are măsura limfonodului, celulele canceroase pot călători în alte regiuni ale corpului, de exemplu, oase sau ficat. Celulele canceroase au adesea celule anormale, cromozomi și ADN, ceea ce face ca nucleele lor să fie mai întunecate și mai mari. De asemenea, de multe ori au forme diferite decât celulele normale. Așa se pot recunoaște. Dar uneori, diferența este subtilă. Celulele maligne secretă secreții care provoacă efecte în întregul corp, cum ar fi pierderea în greutate și oboseala. Acest fenomen se numește sindrom paraneoplastic. Tumorile maligne necesită chimioterapie, radioterapie și uneori imunoterapie pentru tratament. O tumoră malignă poate apărea la orice locație a corpului, inclusiv sâni, intestine, organe de reproducere, plămâni, piele și sânge. Diverse cauze ale tumorilor maligne sunt obezitatea, consumul de alcool, fumatul, alimentația slabă, expunerea la metale grele, poluarea mediului, lipsa activității fizice și toxinele casnice. Există aproape 200 de tipuri diferite de cancer care afectează corpul uman. Cel mai frecvent tip de tumori maligne sunt sarcoamele (țesuturi conective, cum ar fi mușchii, tendoanele, grăsimile și cartilajele) și carcinoamele (organele și țesuturile glandelor).
Tumoră benignă vs tumoră malignă
- Benign înseamnă necanceros.
- Malign înseamnă cancer.
- Cuvântul malign a derivat din franceză
- Cuvântul malign a derivat din cuvântul latin care înseamnă „rău”
- Tumorile benigne sunt delimitate de un sac protector (țesuturi conective) care restricționează creșterea acestuia.
- Tumorile maligne nu sunt înconjurate de sac protector, care este rezultatul imunității
- Tumorile benigne sunt mai puțin rezistente la tratament.
- Tumorile maligne sunt mai rezistente la tratament.
- Tumora benignă provoacă anual 13.000 de decese în America.
- Tumora malignă provoacă 500.000 de decese anual în America.
