Conţinut

• Diferența principală
• Ce este Varchar?
• Ce este Nvarchar?
• Diferențele cheie

Diferența principală

Varchar și nvarchar sunt varietăți de informații în SQL Server. Predominantul dintre varchar și narchar este faptul că narcharul este folosit pentru stocarea caracterelor Unicode, în timp ce varchar este folosit pentru stocarea caracterelor non-Unicode. Stocarea datelor este de 1 octet per caracter în varchar, în timp ce stocarea informațiilor în nvarchar este de 2 octeți per caracter. În definirea subiectului, varchar ajută la fel de mult ca 8000 de caractere, în timp ce nvarchar ajută la fel de mult ca 4000 de caractere.

Ce este Varchar?

Varchar este un tip de informații al serverului AQL se referă la caracterele variabile. Caracterele non-Unicode sunt salvate folosind varchar. Alocarea memoriei în varchar este în conformitate cu caracterele inserate. În definirea subiectului, varchar ajută la 8000 de caractere.

Ce este Nvarchar?

Nvarchar este un tip informațional de SQL Server referitor la caracterele variabile. Caracterele Unicode sunt salvate folosind nvarchar. Este probabil ca mai multe limbi să fie salvate în baza de informații. Dacă alte limbi se obișnuiesc, nvarchar va ocupa spațiu de două ori pentru stocarea unui set extins de caractere. În definiția depusă, nvarchar ajută la fel de mult la 4000 de caractere.

Diferențele cheie

1. Narchar este utilizat pentru stocarea caracterelor Unicode, în timp ce varchar nu comercializează caractere Unicode.
2. Varchar este utilizat pentru stocarea caracterelor Non-Unicode, în timp ce nvarchar nu comercializează caractere Non-Unicode.
3. Stocarea datelor 1 octet per caracter în varchar, în timp ce în narchar stocarea informațiilor nu este pur și simplu 1 byte per caracter.
4. Stocarea datelor în nvarchar este de 2 octeți pe caracter, în timp ce în informațiile despre varchar, pur și simplu nu este de 2 byte per caracter.
5. În definirea subiectului, varchar ajută la fel de mult ca 8000 de caractere, în timp ce nvarchar ajută la fel de mult ca 4000 de caractere.
6. Alocarea memoriei în varchar este similară cu numărul de caractere inserat plus doi octeți în plus pentru offset, în timp ce în alocarea de memorie nvarchar este similară de două ori a numărului de caractere inserat plus cu octeți suplimentari pentru offset.
7. Dacă ar putea fi salvate și caractere Unicode în coloană sau variabilă, atunci folosim varchar, pe când pe celălalt aspect, dacă există Non-Unicode care trebuie salvate în coloană sau variabilă, atunci folosim nvarchar.
8. În declarația variabilă sau definiția coloanei, dacă supapa n a parametrului ne obligatoriu nu este specificată pur și simplu, atunci se consideră că este 1 pentru varchar și 2 pentru nvarchar.