Conţinut

• bolț

  
  

  Un ac este un dispozitiv utilizat pentru fixarea obiectelor sau a materialului împreună. Pinii au adesea două componente: un corp lung și vârful ascuțit din oțel, sau ocazional din cupru sau alamă și un cap mai mare, adesea, din plastic. Corpul ascuțit pătrunde în material, în timp ce capul mai mare oferă o suprafață de conducere. Se formează prin extragerea unui fir subțire, ascuțirea vârfului și adăugarea unui cap. Unghiile sunt legate, dar sunt de obicei mai mari. În mașini și inginerie, pinii sunt folosiți în mod obișnuit ca pivoti, balamale, arbori, arbori și dispozitive pentru a localiza sau ține piese.

• Tack (substantiv)

  Un cui mic cu capul plat.

• Tack (substantiv)

  Un thumbtack.

• Tack (substantiv)

  O cusătură liberă folosită pentru fixarea temporară a bucăților de pânză.

• Tack (substantiv)

  Colțul inferior de pe marginea de frunte a unei pânze în raport cu direcția vântului.

  
  

• Tack (substantiv)

  Un curs sau o poziție care permite navei navigabile să se îndrepte în sus. A se vedea, de asemenea, ajunge, jibe.

• Tack (substantiv)

  O direcție sau un curs de acțiune, în special una nouă.

• Tack (substantiv)

  Manevra prin care o navă de navigație își întoarce arcul prin vânt, astfel încât vântul să se schimbe dintr-o parte în alta.

• Tack (substantiv)

  Distanța pe care un vas de navigație o parcurge între aceste manevre atunci când lucrează la înfășurare; la bordul.

• Tack (substantiv)

  O frânghie obișnuită să țină în loc cele mai mici colțuri inferioare ale curselor atunci când nava este strânsă; de asemenea, o frânghie folosită pentru a trage colțul inferior al unei pânze de pâlpâie spre braț.

• Tack (substantiv)

  Oricare dintre diferitele Șauri, etrieri, căpăstru, haltere, frâie, bucăți, hamuri, martingale și piepteri sunt toate formele de prindere de cai.

  
  

• Tack (substantiv)

  Lipiditatea unui compus, legată de proprietățile sale coezive și adezive.

  "Adezivul laminat are o aderență foarte agresivă și este greu de mișcat o dată pe loc."

• Tack (substantiv)

  Biscuit.

• Tack (substantiv)

  Ceea ce este atașat; un supliment; un apendice

• Tack (substantiv)

  Contract prin care se stabilește utilizarea unui lucru sau se lasă la închiriere; un contract de închiriere.

• Tack (substantiv)

  Încredere; dependența.

• Tack (substantiv)

  O pata; un tache.

• Tack (substantiv)

  O aromă sau un gust deosebit.

• Tack (verb)

  Pentru a unghia cu un clește (unghie mică cu capul plat).

• Tack (verb)

  A coase / a se lipi cu o tavă (cusătură liberă folosită pentru fixarea temporară a bucăților de pânză).

• Tack (verb)

  Pentru a manevra o navă care navighează astfel încât arcul său să se întoarcă prin vânt, adică vântul se schimbă dintr-o parte a navei în cealaltă.

• Tack (verb)

  Pentru a adăuga ceva ca element suplimentar.

  "to tack (ceva) pe (ceva)"

• Tack (verb)

  Adesea împerecheat cu „sus”, pentru a așeza priza pe un cal.

• Pin (substantiv)

  Un știft de cusut sau un știft: un ac fără ochi (de obicei) format din sârmă de oțel trasă cu un capăt ascuțit, iar celălalt aplatizat sau rotunjit într-un cap, folosit pentru fixare.

• Pin (substantiv)

  Un cui mic cu capul și punctul ascuțit.

• Pin (substantiv)

  Un cilindru adesea din lemn sau metal folosit pentru fixare sau ca rulment între două părți.

  "Scoateți acul din grenadă înainte de a-l arunca la inamic."

• Pin (substantiv)

  Condiția victoriei de a ține umerii adversarilor pe covorul de luptă pentru o perioadă de timp prescrisă.

• Pin (substantiv)

  Un obiect zvelt special conceput pentru a fi folosit într-un joc sau sport specific, cum ar fi schiuri sau bowling.

• Pin (substantiv)

  (în plural pin; informal) Un picior.

  "Nu sunt atât de bine pe acei mei în aceste zile."

• Pin (substantiv)

  Oricare dintre elementele de conectare individuale ale unui conector electric multipol.

  "Conectorul standard din Marea Britanie pentru rețeaua electrică internă are trei pini."

• Pin (substantiv)

  O bijuterie care este atașată de îmbrăcăminte cu un știft.

• Pin (substantiv)

  Un accesoriu simplu care poate fi atașat la îmbrăcăminte cu un știft sau un element de fixare, adesea rotund și care poartă un design, logo sau, și utilizat pentru decorare, identificare sau pentru a arăta apartenența politică etc.

• Pin (substantiv)

  Mutarea unei piese mai mici pentru a scăpa de atac ar expune o piesă mai valoroasă la atac.

• Pin (substantiv)

  Steagul: stâlpul care poartă drapelul care marchează locația unei găuri

• Pin (substantiv)

  Locul exact în centrul casei (zona țintă)

  "Împușcarea a aterizat chiar pe ac."

• Pin (substantiv)

  O dispoziție, o stare de a fi.

• Pin (substantiv)

  Unul din rândurile de coji din partea unei cani de băut antice pentru a marca cât de mult ar trebui să bea fiecare persoană.

• Pin (substantiv)

  Caligo

• Pin (substantiv)

  Un lucru de mică valoare; un fleac.

• Pin (substantiv)

  O tâmplă în instrumentele muzicale pentru creșterea sau relaxarea tensiunii corzilor.

• Pin (substantiv)

  Un arbore scurt, formând uneori un șurub, a cărui parte servește ca jurnal.

• Pin (substantiv)

  Tenonul unei articulații cu coadă de porumbel.

• Pin (substantiv)

  O dimensiune de butoi de bere, egală cu o jumătate de firkin sau a opta de butoi.

• Pin (substantiv)

  O mașină de pinball.

  "Mi-am petrecut cea mai mare parte a timpului în arcade jucând ace."

• Pin (verb)

  A fixa sau a atașa (ceva) cu un știft.

• Pin (verb)

  A determina (o bucată) să fie într-un ac.

• Pin (verb)

  A pune în jos (pe cineva).

• Pin (verb)

  A incheia; a limita; a pen; a lira.

• Pin (verb)

  A atașa (o pictogramă, o aplicație etc.) la un alt articol.

  "pentru a fixa o fereastră în bara de activități"

• Pin (verb)

  La modificat.

  „Atunci când datează cu privire la preluare, marshalerul interop poate copia sau fixa datele care sunt preluate.”

• Pin (verb)

  formă alternativă de peen

• Pin (substantiv)

  un număr de identificare alocat unei persoane de către o bancă sau o altă organizație și utilizat pentru validarea tranzacțiilor electronice.

• Pin (verb)

  atașați sau fixați cu un știft sau ace

  "părul ei era prins înapoi"

  "a fixat insigna pe reverul său"

• Pin (verb)

  țineți (pe cineva) ferm într-o poziție specificată, astfel încât să nu poată mișca

  "Richards l-a fixat până când a sosit poliția"

  "stătea fixată pe ușă"

• Pin (verb)

  împiedică sau împiedică (o piesă sau un pion) să se miște din cauza pericolului pentru o piesă mai valoroasă care stă în spatele ei de-a lungul liniei unui atac

  "rook-ul negru de pe e4 este fixat"

• Tack (substantiv)

  O pata; un tache.

• Tack (substantiv)

  O aromă sau un gust deosebit; ca, o abordare mustăcioasă.

• Tack (substantiv)

  Un cui mic, scurt, ascuțit, cu un cap lat și plat.

• Tack (substantiv)

  Ceea ce este atașat; un supliment; un apendice Vezi Tack, v. T., 3.

• Tack (substantiv)

  O frânghie obișnuită să țină în loc cele mai mici colțuri inferioare ale curselor atunci când nava este reglată (vezi Ilustrația navei); de asemenea, o frânghie folosită pentru a trage colțul inferior al unei pânze de pâlpâie spre braț.

• Tack (substantiv)

  Contract prin care se stabilește utilizarea unui lucru sau se lasă la închiriere; un contract de închiriere.

• Tack (substantiv)

  Încredere; dependența.

• însăila

  Pentru fixare sau atașare.

• însăila

  În special, să atașați sau să fixați într-un mod ușor sau grăbit, ca prin cusături sau cuie; ca, pentru a strânge împreună foile unei cărți; a lipi o bucată de pânză la alta; a se prinde pe o placă sau șindrilă; să atașeze o bucată de metal la alta prin picături de lipit.

• însăila

  În utilizarea parlamentară, pentru a adăuga (un supliment) la un proiect de lege; a anexa; - adesea cu sau pe; de asemenea, pentru a aborda o creditare non-germană a unui proiect de lege.

• însăila

  Pentru a schimba direcția (o navă) atunci când navighezi în apropiere, punând cârma alee și deplasând tacii și vele, astfel încât va continua să se îndrepte spre vânt aproape în unghi drept cu fostul ei curs.

• Tack (verb)

  Pentru a schimba direcția unei nave prin schimbarea poziției cârmei și a velei; de asemenea, (după cum s-a spus despre o navă), să-și schimbe direcția prin trecerea cârmei și a pânzelor. Vezi Tack, v. T., 4.

• bolț

  A se uita.

• bolț

  A inclina; a limita; a pen; a lira.

• bolț

  Pentru a fixa cu sau cu un știft; a se alatura; ca, pentru a fixa o îmbrăcăminte; pentru a fixa plăcile împreună.

• Pin (substantiv)

  O bucată de lemn, metal etc., în general cilindrică, folosită pentru fixarea articolelor separate împreună sau ca suport prin care un articol poate fi suspendat de la altul; o țepă; Un șurub.

• Pin (substantiv)

  Mai ales, o bucată mică de aramă sau cu cap, sau alt sârmă (în mod obișnuit conserve), folosită în mare parte pentru fixarea hainelor, fixarea hârtiilor etc.

• Pin (substantiv)

  De aici, un lucru de mică valoare; un fleac.

• Pin (substantiv)

  Ceea ce seamănă cu un ac în forma sau utilizarea sa

• Pin (substantiv)

  Una din rândurile de coji din partea unei cești de băut vechi pentru a marca cât de mult ar trebui să bea fiecare om.

• Pin (substantiv)

  Ochiul taurilor, sau centrul, al unei ținte; prin urmare, centrul.

• Pin (substantiv)

  Starea de spirit; umor.

• Pin (substantiv)

  Caligo. Vezi Caligo.

• Pin (substantiv)

  Un ornament, sub formă de broșă sau ecuson, fixat pe îmbrăcăminte de un știft; ca, un știft masonic.

• Pin (substantiv)

  Piciorul; ca, să-i bată de pe ace.

• Tack (substantiv)

  poziția sau poziția unei nave în raport cu tunderea pânzelor sale

• Tack (substantiv)

  o unghie scurtă cu un punct ascuțit și un cap mare

• Tack (substantiv)

  unelte pentru un cal

• Tack (substantiv)

  (nautică) o linie (frânghie sau lanț) care reglează unghiul la care este așezată o vela în raport cu vântul

• Tack (substantiv)

  (nautic) actul schimbării abordării

• Tack (substantiv)

  navigând pe un curs în zig-zag

• Tack (verb)

  fixați-vă cu tacii;

  „înștiințează avizul pe tablă”

• Tack (verb)

  transforma-te în vânt;

  "Marinarii au decis să se îmbrace cu barca"

  "Ambarcațiunea a intrat"

• Tack (verb)

  a face prin a pune bucăți împreună;

  "Ea a pieptat o pilă"

  "A strâns împreună câteva versete"

• Tack (verb)

  coaseți împreună, cu cusături mari;

  "baste a tiv"

• Tack (verb)

  repara la; atașați;

  "adaugă un farmec colierului"

• Tack (verb)

  invers (o direcție, o atitudine sau un curs de acțiune)

• Pin (substantiv)

  o bijuterie care este fixată pe haina purtătorilor

• Pin (substantiv)

  când umerii luptătorului sunt obligați la covoraș

• Pin (substantiv)

  markere mici introduse într-o suprafață pentru a marca scorurile sau a defini locațiile etc.

• Pin (substantiv)

  un număr pe care îl alegeți și îl utilizați pentru a avea acces la diverse conturi

• Pin (substantiv)

  termeni informali ai piciorului;

  „febra l-a lăsat slab pe bețe”

• Pin (substantiv)

  axa constând dintr-un arbore scurt care susține ceva care se întoarce

• Pin (substantiv)

  gropi cilindrice formate din două părți care sunt ținute pe loc de arcuri; când sunt aliniate cu o cheie, șurubul poate fi aruncat

• Pin (substantiv)

  flole utilizate pentru a marca poziția găurii pe un verde de golf

• Pin (substantiv)

  o mică bucată de lemn sau metal subțire (adesea îndreptată) folosită pentru susținerea sau fixarea sau atașarea lucrurilor

• Pin (substantiv)

  un deținător atașat la pușca unei bărci care ține vâsla la locul său și acționează ca un fulger pentru vânătoare

• Pin (substantiv)

  un obiect de lemn în formă de club folosit la bowling; constituiți în grupuri ca țintă

• Pin (verb)

  să țină repede sau să împiedici mișcarea;

  "Copilul a fost fixat sub copacul căzut"

• Pin (verb)

  atașați sau fixați cu ace

• Pin (verb)

  străpunge cu un ac;

  „prinde fluturele”

• Pin (verb)

  imobilizează o piesă