Conţinut
- Diferența principală
- Ton vs. starea de spirit
- Diagramă de comparație
- Ce este Tone?
- Exemple
- Ce este starea de spirit?
- Exemple
- Diferențele cheie
- Concluzie
Diferența principală
Principala diferență între starea de spirit și ton este că tonul este modul în care autorul simte despre ceea ce scrie și starea de spirit a unei opere literare este modul în care autorul îl face pe cititor să se simtă.
Ton vs. starea de spirit
Tonul este sentimentele sau atitudinea autorului în legătură cu subiectul și personajele piesei de literatură. Starea de spirit este sentimentul pe care un cititor îl primește când citește o lucrare de literatură. Este sinonim cu atmosfera și atmosfera. Tonul este un sentiment sau o manieră pe care autorul a vrut să o stabilească în poveste. Starea de spirit este sentimentul sau atmosfera de bază care este percepută de cititor. Tonul este atitudinea sau sentimentele scriitorului față de un subiect. Starea de spirit este emoțiile pe care le simți în timp ce citești orice lucrare scrisă de orice scriitor. Tonul este dezvăluit de alegerea autorului de cuvinte și detalii. Un autor poate folosi un ton negativ sau pozitiv în lucrarea sa. Starea de spirit direcționează un sentiment predominant sau un cadru al minții, în special la începutul poveștii. Tonul poate fi simplu, sarcastic, pesimist, optimist, etc. Unele adjective posibile pentru a defini tonul, sunt seriozitate, bucurie, dreaptă, amuzantă, furios, suspect, ironic și multe altele. Starea de spirit depinde de toate opțiunile de setare, imagini, obiecte și detalii. Se ivește un sentiment de așteptare pentru cititori a ceea ce urmează. Tonul este atitudinea generală a autorului față de un subiect și se transmite prin alegerea cuvântului, frazarea și structurile propoziției. Starea de spirit este emoția evocată de autor. Ton se referă la sentimentul propriu al autorului despre o lucrare, iar el le transmite aceleași cititori. Starea de spirit se referă la sentimentul atmosferei pe care autorul o descrie și te face să te simți trist, fericit sau furios.
Diagramă de comparație
Ton | Starea de spirit |
Tonul este sentimentul autorului despre ceea ce scrie | Starea de spirit a unei opere literare este modul în care autorul îl face pe cititor să se simtă în legătură cu un subiect |
reflectă | |
Atmosfera sau decorul emoțional | Atitudinea autorului |
Dispozitiv literar | |
Setare, imagini și dicție | Creat prin dicție și detalii |
Scop | |
Transmite sentimentele autorului față de un subiect | Formați răspunsul emoțional al cititorului |
Ce este Tone?
Ton se referă la sentimentele autorului despre o lucrare, iar el le transmite aceleași cititori. Tonul dintr-o lucrare este transmis prin alegerea cuvântului, frazarea și structurile propoziției. Sentimentul, maniera sau atmosfera pe care autorul și-a propus să o stabilească în poveste este tonul. Poate fi dezvăluit de alegerea cuvintelor și a detaliilor autorului sau scriitorului. Un ton poate fi fie un ton negativ, fie un ton pozitiv. Se ivește un sentiment de așteptare pentru cititori a ceea ce urmează. Tonul poate fi simplu, sarcastic, pesimist, optimist, etc. Unele adjective posibile pentru a defini tonul, sunt seriozitate, veselă, simplă, plină de umor, amuzant, furios, suspect, ironic și multe altele. Veți ști ce tonul autorului implică prin cuvintele pe care le folosește. Tonul practic tonul reflectă sentimentele scriitorului. Toate scrierile, chiar și documentele oficiale și tehnice transmit un ton. Documentele oficiale și scrierile științifice sunt în mare parte scrise pe un ton obiectiv și formal. În literatură, scriitorii și autorii folosesc o varietate de tonuri care sunt, formale, intime, jucăușe, serioase, solemne, sombre, ironice, satirice, condescendente, amare etc. Autorii folosesc diferite dispozitive literare, cum ar fi dicție, imagini, sintaxă, detalii etc. pentru a transmite un anumit ton.
Exemple
- „Prefer să stau aici și să aștept decât să intru în acea cameră sumbră.” Tonul acestei propoziții impune ca persoana să fie speriată.
- „L-am sunat pe prietenul meu la casa lui; fratele său a spus că nu este acasă, dar am auzit vocea lui venind pe linie. ”Tonul acestei propoziții reflectă faptul că persoana este suspectă.
Ce este starea de spirit?
Starea de spirit este emoțiile pe care le simți în timp ce citești orice lucrare scrisă de orice scriitor. Într-o operă literară, sentimentul sau atmosfera pe care scriitorul o creează pentru cititor este numită dispoziție. Starea de spirit direcționează un sentiment predominant sau un cadru al minții, în special la începutul poveștii. Depinde de toate opțiunile pentru setare, imagini, obiecte și detalii. Starea de spirit a unei piese de scris poate face ca cititorul să se simtă trist, fericit sau furios. Este sinonim cu atmosfera și atmosfera. Este cunoscută sub denumirea de ambientul emoțional sau atmosfera creată de o lucrare literară. Starea de spirit este stabilită să afecteze cititorul emoțional și psihologic. Această stabilire a stării de spirit ajută la oferirea unui sentiment pentru narațiune. Starea de spirit este creată de diverse elemente literare, precum setarea, tonul naratorului și alegerea limbajului. Este destinat să modeleze răspunsul emoțional al cititorului.
Exemple
- „Seara a fost întunecată și furtunoasă.” Această propoziție vă oferă o „dispoziție înfricoșătoare”.
- „Bărbatul a dat lovitura și l-a aruncat pe bietul pisoi din casă.” Propoziția creează o stare de mânie față de bărbat sau o dispoziție de milă față de pisică.
Diferențele cheie
- Tonul este atitudinea autorului față de un subiect, în timp ce starea de spirit este atmosfera sau decorul emoțional creat de o lucrare literară.
- Tonul este creat în principal prin dicție și detalii, pe de altă parte starea de spirit este creată prin setare, imagini și dicție.
- Tonul implică modul în care autorul se simte față de subiect pe partea flipă dispoziția direcționează sentimentul din împrejurimi și atmosfera pe care autorul o descrie și îi face pe cititorii să se simtă.
- Tonul este dezvăluit de alegerea autorului de cuvinte și detalii, pe de altă parte starea de spirit direcționează un sentiment predominant, sau un cadru al minții, în special la începutul poveștii.
Concluzie
Tonul și starea de spirit sunt elemente literare încorporate în operele literare folosite de scriitor pentru a evoca sentimentele și percepția publică a cititorilor.